Prezentare generală

În zona centrală a Câmpiei Transilvaniei, la contactul colinelor Mădăraşului cu cele ale Comlodului (Câmpia Sărmaşului), pe cursul mijlociu al pârâului Comlod, la o distanţă de 24 km faţă de municipiul Târgu Mureş, pe Drumul Naţional 15 E, se află Rîciu, satul natal al marelui illuminist Gheorghe Şincai, reşedinţa comunei cu acelaşi nume. Comuna Rîciu reprezintă o unitate administrativă alcătută din 15 sate (Rîciu, Căciulata, Coasta Mare, Cotorinau sau Cotorman, Cureţe, Hagău, Leniş, Nima Rîciului, Obârşie, Pârâul Crucii, Sânmărtinul de Câmpie, Ulieş, Valea Seacă,  Valea Sânmărtinului, şi Valea Ulieşului).

Din punct de vedere Demografic, comuna Rîciu atinge cifra de 3700 de suflete, majoritatea fiind prinse în vârtejul ocupaţiilor tradiţionale: agricultură, creşterea animalelor, pomicultură, viticultură etc. Printre alte activităţi ce preocupă acum localnicii se numară şi comerţul. O parte din categoria activă a populaţiei este plecată la munca în străinatate în ţări precum Franţa, Germania, Italia etc.

Comuna Rîciu ocupă o suprafaţă de 7395 ha, din care extravilan 6821 ha intravilan 208 ha şi 366 ha pădure.

Ca parametrii tehnici şi în ceea ce priveşte utilităţile publice, Rîciu se bucură de acoperire GSM, Orange, Vodafone, Cosmote, are conexiune internet, are reţea de alimentare cu apă, reţea de alimentare cu gaze, reţeaua de canalizare este în curs de finalizare, iar electricitatea acoperă 100% din suprafaţa locuibilă.

La capitolul infrastructura rutieră, comuna Rîciu stă bine, întrucât DN 15 E este asfaltat, legăturile cu satul Nima Rîciului, Ulieş şi Sânmărtinul de Câmpie sunt modernizate, iar străzile din satul Rîciu şi Sânmărtinul de Câmpie au intrat într-un program de modernizare şi asfaltare.

Cel mai apropiat aeroport este situat la 50 km depărtare, la Vidrasău, iar faţă de cel de la Cluj Napoca, distanţa este de 70 km.

 

Poziţia geografică şi limitele comunei

Comuna Rîciu se află în partea de nord-vest a judeţului Mureş, în partea sud-estică a Câmpiei Transilvaniei, într-o regiune colinară, străbătută de văi largi, nu departe de paralela 47° latitudine nordică (mai precis 46°41′ 30” lat. N), ceea ce-i conferă o climă temperată, şi meridianul de 24° latitudine estică (24°23′ 56” lat. E), ceea ce dovedeşte poziţia în zona centrală a ţării şi a Europei, percum şi caracterul climatic continental.

Comuna este străbătută de de DN 15 E (fostul drum judeţean 152), axa Rîciu-Târgu Mureş fiind baza unui triunghi isoscel cu vârful la Reghin, ale cărui laturi egale măsoară aproximativ 30 de km, ceea ce-i conferă comunei reale posibilităţi de dezvoltare, plasând-o, în condiţiile unui însemnat potenţial agricol şi al necesităţii unei redresări geodemografice, în „cursa” spre urbanizare.

De asemenea, comuna (una dintre cele mai frumoase ale judeţului) este mărginită de următoarele comune: Urmeniş şi Silivaşu de Câmpie, în nord, Crăieşti, în nord-est, Băla, în est, Ceuaşu de Câmpie, în sud-est, Şincai, în sud, Pogăceaua, în sud-vest şi Sânpentru de Câmpie în vest.

Relieful, vegetaţia şi fauna

Comuna Rîciu se înscrie, din punct de vedere geomorfologic în marea unitate a Depresiunii Transilvaniei, zona centrală a domurilor şi brahianticlinalelor, la contactul dintre Dealurile Mădăraşului şi Câmpia Sărmaşului, subunităţi ale Câmpiei Mureşene, care marchează jumătatea meridională a Câmpiei Transilvaniei. Denumirea de „câmpie” şi-o datorează caracterelor stepice şi folosinţei precumpănitor agricole, în special cerealieră, a terenurilor, în condiţiile unor temperaturi medii anuale  cuprinse între 8-9°C şi precipitaţii relative reduse, între 500-550 mm/an, şi nu de configuraţia geomorfologică, cu evident caracter colinar.

Stratele de „câmpie” (buglovian-sarmaţiene) alcătuite, în cea mai mare parte, din marne, şisturi marnoase, argile şi nisipuri, conglomerate şi tufuri vulcanice, au condiţionat modelarea unui relief puţin semeţ. Altitudinile se păstrează între 350-450 m, iar fragmentarea reliefului atinge valori destul de mari:0,45-0,52 km/km².

Relieful este colinar, iar în prezenţa rocilor sedimentare şi-n condiţiile bioclimatice de stepă, s-au dezvoltat cernoziomurile levigate şi solurile brune de pădure. Terenurile din lunca Comlodului şi afluenţii săi sunt dominate de soluri aluvionare bogate în substanţe nutritive, fiind favorabile culturilor agricole.

Înregistrându-se o cantitate de precipitaţii, sub media pe ţară, densitatea reţelei hidrografice este redusă, fiind de 0,3-0,6 km/km². Întreaga reţea aparţine bazinului hidrografic al pârâului Lechinţa (Comlod), afluent pe partea dreaptă a râului Mureş.

Formarea şi evoluţia reliefului comunei Rîciu au fost condiţionate de necontenita interferenţă a condiţiilor paleogeografice a „unităţilor carpatice” cu tendinţele lor de evoluţie-subsidenţă şi acumulare în Bazinul Transilvaniei, înălţare şi eroziune  în ramurile carpatice adiacente-etapă după etapă, începând cu Cretacicul superior.

Vegetaţia şi fauna

În ceea ce priveşte evoluţia asociaţiilor vegetale, studiile repartiţiei acestora la începutul cuaternarului evidenţiază prezenţa pădurilor de Pinus sylvestris, insular al molidului şi foarte puţin a salciei şi mesteacănului. În perioadele interglaciale, mai calde, pătrund stejarul şi carpenul, iar în cele mai reci şi umede, fagul. În postglaciar, în perioadele calde şi aride, se remarcă pătrunderea elementelor termofile, instalându-se astfel pădurile de stejar pe versanţii nordici şi specii xerofile pe versanţii sudici şi sud-vestici. În prezent se constată o vegetaţie dominant de silvostepă (îndeosebi formaţiuni ierboase xerofile)

Îndelungata utilizare agropastorală şi forestieră a terenurilor a făcut ca, în prezent vegetaţia naturală primară să fie redusă doar la nivelul versanţilor, moderat sau puternic înclinaţi, sectoarele de luncă şi terase fiind modificate antropic.

Pădurile ocupă doar un procent scăzut, datorită tăierilor frecvente care au loc.

Fauna de pe teritoriul comunei Rîciu este specifică zonei de pădure şi silvostepă din Depresiunea Transilvaniei, fiind încadrată provinciei dacice şi cuprinzând mai multe biotopuri.

Biotopul pădurilor şi pajiştilor stepice cuprind numeroase mamifere: lupul, vulpea, iepurele, căprioara, ariciul, mistreţul, şoarecele, hârciogul, orbetele, dihorulul, nevăstuica, pârşul etc. Dintre păsări, cele mai reprezentative sunt: ciocănitoarea, porumbelul sălbatic, porumbelul gulerat, turtureaua, gaiţa, mierla, pupăza, cinteza, grangurele, cucul, huhurezul, buha, uliul, fazanul, barza,  coţofana, ciorile de semănătură, vrabia, piţigoii etc.

Biotopul apelor curgătoare cuprinde următoarele specii de peşte: cleanul, mreana, crapul, scobarul ştiuca, somnul etc.

Istoricul localităţii

Documentar, localitatea Rîciu este atestată din anul 1305, sub numele de „Terra dou Ryvch”. Sînmartinul de Cîmpie la 1329, sub denumirea „ Terra Zermaton”, iar Ulieşul la 1321, sub denumirea de poss, Wlues, Wleues, Ulves.

În feudalismul timpuriu, documentele vorbesc despre organizarea tipic românească, satele cnezeale fiind grupate în două centre.

Răscoala ţăranilor din anul 1784,condusă de Horia ,Cloşca şi Crişan a avut adepţi şi în ţinuturile noastre, fapt demonstrat de documentele vremii, care vorbesc despre 10 ţărani din Rîciu, care după înfrângerea răzvrătiţilor au fugit în principatele române. La revoluţia din 1848/1849 au participat şi locuitori din comuna noastră, ei fiind cuprinşi în Legiunea a XII-a”de pe Câmpie” iar tribunalul avea reşedinţa la Rîciu. La marele act al Unirii, de la 1 decembrie 1918, de la Alba Iulia, a fost prezentă şi o delegaţie a comunei.

În primul război mondial au căzut eroic la datorie 72 de ţărani din satul Rîciu, iar în al doilea război au fost 37 eroi.

Personalităţi:
În satul Rîciu, la 28 februarie 1754, s-a născut marele patriot-Gheorghe Şincai, corifeu al „Şcolii Ardelene”. Autorul vestitei lucrări ”Hronicul românilor şi a mai multor neamuri” a fost imortalizat prin ridicarea unui bust în parcul din faţa Gimnaziului de stat care din anul 1986 poarta numele marelui om de cultură.

 

Cultură şi învăţămînt

În lucrarea „Peste pod de stupătură”, etnomuzicologul Vasile Conţiu, fiu al satului, afirma: „ Viaţa culturală a comunei se identifică prin cele mai vechi şi mai frumoase obiceiuri folclorice ale satului, în sărbătorile câmpeneşti, în concursurile artistice ale cântecului, jocului şi portului popular. Remarcabile rezultate în activitatea culturală au fost obţinute în perioada 1979-1987 dar şi după anul 1989, când la Rîciu au fost organizate mai multe activităţi culturale printre care amintim: festivalul „Flori dalbe, flori de măr”, festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă, Sărbătoarea  cântecului, jocului şi portului popular de pe cîmpie etc.

Un rol deosebit în culturalizarea sătenilor îl are revista „COMLODUL”. Primul număr a apărut în anul 1970. „COMLODUL” este o revistă social-culturală editată prin grija Casei de Cultură „Vasile Conţiu” dar finanţată de Consiliul local al comunei Rîciu.

O altă revistă locală adresată tineretului studios este cea editată de şcolarii Gimnaziului sub numele „Vreau să ştiu”.

Comuna Rîciu, dispune de un climat cultural  asigurat de 2 biblioteci din care una comunală şi una şcolară, cu peste 7500 de volume, o casă de cultură şi 3 cămine culturale.

Mass – media

Mijloacele de informare video, audio şi presa scrisă sunt reprezentate de 4 televiziuni judeţene, 2 posturi de radio, judeţene, 2 ziare judeţene şi alte publicaţii periodice care ajung în comuna Rîciu prin Posta romînă.

„Deşteaptă-te drept aceia, o iubit neamul meu şi ai minte” spunea marele iluminist Gheorghe Şincai.

Despre învăţământul românesc din satele Câmpiei Transilvaniei documentele vorbesc încă din secolul al XVIII-lea, dar este probabil ca şi mai înainte să fi existat şcoli pe lângă mănăstirile de călugări din Rîciu şi Sânmărtinul de Câmpie. Însă documentele vremii vorbesc despre greutăţile învăţământului în acea perioadă. În perioada interbelică, şcoala funcţiona tot pe lângă biserică, care se preocupa cu seriozitate pentru întreţinerea bazei materiale a şcolilor.

După anul 1989, unităţile şcolare din comuna Rîciu au fost modernizate şi dispun de o bază didactico-materială bună, unde elevii pot să fie instruiţi şi educaţi în conformitate cu cerinţele societăţii româneşti moderne şi ale Uniunii Europene.

Pe raza comunei Rîciu, procesul educativ se desfăşoară în  5 şcoli. Numărul total al elevilor este de 547 din care: preşcolari 152; elevi în ciclul primar 219 şi 176 elevi în ciclul gimnazial. Procesul educativ este efectuat de 35 cadre didactice, la care mai participă 3 personal TESA şi 10 îngrijitori. Primăria Rîciu, asigură transportul elevilor la şcoală cu 2 mijloace de transport, autorizate pentru transportul de persoane.

 

Sărbători

În fiecare an în ziua de 20 iulie de „SF ILIE” se organizează tradiţionalul „Târgu lui Ilie” unde cetăţenii din mai multe localităţi învecinate participă cu mărfuri, animale, formaţii artistice şi vechea „roată cu lanţuri”

La Mănăstirea Sînmartinul de Cîmpie, în fiecare an la data de 14-15 august se organizează praznicul „Adormirea Maicii Domnului”.

Obiective turistice

Mănăstirea cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, aflată pe raza satului Sânmărtinul de Câmpie, se găseşte pe versantul unui deal, la liziera pădurii „Nima”. Mănăstirea, la început, ar fi avut hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, şi a fost ctitorită la sfârşitul secolului al XIII-lea sau la începutul secolului al IX-lea. În prima jumătate a secolului al XV-lea, cnejii Dan, Mihai, Pop, Ioan, şi Ştefan au apărat şi ocrotit mănăstirea, aceasta fiind una din cauzele persecutării lor de către autorităţi şi decăderea din funcţia de cneaz.

Legenda spune că, pe aceste locuri, în secolele XIII-XIV, ar fi poposit un călugăr cu numele Martin.

Astăzi, complexul monahal de la Sânmărtinul de Câmpie este o oază de linişte şi rugăciune.

Biserica de lemn de la Nima Râciului a cărei vechime se pierde în negura timpurilor este pictata cu scene din Biblie.

Mănăstirea „Înălţarea Domnului” din Nima Rîciului se află în partea de hotar numită „Zădădişa” aparţinătoare satului Bozed, de unde denumirea actuală „Dealul Bozedului”. Mănăstirea este renumită ca loc de reculegere, mângâiere şi întărire sufletească pentru credincioşii şi vizitatorii care se roagă în acest Sfânt lăcaş.

Istoria bisericii mănăstirii începe la 27 august 1990.

La aceste obiective se practică turismul ecumenic. La Mănăstirea Sînmartinul de Cîmpie, în fiecare an la data de 14-15 august se organizează praznicul „Adormirea Maicii Domnului” la care participă mii de oameni din mai multe judeţe.

Casa de cultură „Vasile Conţiu” şi bustul acestui muzicolog, aflat vizavi de Gimnaziu de Stat.

Monumentele ridicate în cinstea eroilor căzuţi în Primul şi Al Doilea Război Mondial care se află în satul Rîciu, Sînmartinul de Cîmpie,Ulieş;
Realizări şi proiecte:
Ocupaţia de bază a locuitorilor comunei este agricultura şi zootehnia. Mai sunt persoane care lucrează la staţiile de comprimare a gazului metan şi de asemenea, o microinteprindere în domeniul feroneriei.

Preocuparea administraţiei a fost şi este în continuare modernizarea localităţilor, drept pentru care s-a introdus gazul metan în toate satele. De asemenea, prin fonduri SAPARD s-a introdus apă potabilă. A fost construită din fonduri guvernamentale o sală de sport modernă.

Gimnaziul de stat „Gh Sincai” din Rîciu în anul 2006 -2007 a fost reabilitat şi modernizat. Laboratorul de informatică este dotat la standarde moderne. În toate şcolile de pe zara comunei există calculatoare şi de fac ore de informatică.
În toate satele există telefonie fixa şi mobilă, iar programele TV se urmăresc fie prin televiziunea prin cablu fie prin antene parabolice.
În comuna Rîciu există centru agricol pentru comunele din jur şi de asemenea, agenţie de plăţi în agricultură care deserveşte mai multe comune vecine. În moderna casă de cultură, Direcţia Agricolă Judeţeană organizează frecvent cursuri de calificare în agricultură.
Proiectele de viitor imediat se vor materializa în executarea:
– canalizării în satele Rîciu si Sînmartinul de Cîmpie şi de asemenea, continuarea pietruirii drumurilor de pământ şi modernizarea străzilor existente, astfel că în următorii patru ani să se treacă la asfaltarea acestora, asfaltarea în anul 2007 a 4km drum;
– înfiinţarea unui centru de urgenţă şi a unui heliport pentru elicopterul SMURD.
– modernizarea şi aducerea la standarde europene a pieţii agroalimentare care are loc în fiecare zi de luni.
Comuna Rîciu, oferă potenţialilor investitori o serie de condiţii avantajoase în sensul că sunt asigurate drumuri bune, apă potabilă cu instalaţii moderne, gaz metan, telefonie, apropiere de reşedinţa de judeţ, apropiere de cale ferată şi de aeroport. Suprafaţa totală de 7395 ha teren agricol, dă posibilitatea de comasări pe suprafeţe mari, în vederea aplicării unei tehnologii pentru o agricultură europeană.